“Înaintemergătorul Domnului”

Publicat de nicolaetomescu, 6 ianuarie 2017, 21:00

Dacă Boboteaza reprezintă manifestarea celor trei elemente ale Treimii – Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Isus în chip de porumbel, iar Tatăl din Cer îl declară ca fiind Fiul Său,

puterea sacră înseamnă, deopotrivă, realitate, perenitate şi eficienţă.

Următoarele rânduri nu ar trebui privite ca fiind opoziţia sacru-profan (oricum, povestea le apropie), adesea înţeleasă ca opoziţie între real şi ireal sau pseudoreal…

 *

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii; a avut menirea să pregătească poporul pentru primirea lui Mesia, să-l descopere pe acesta şi să-l facă cunoscut lui Israel (mesajul principal pe care îl transmitea: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!) SFÂNTUL IOAN l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada (soţia fratelui). Adultera a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor, îndeosebi lui Irod – la un ospăţ de ziua lui, să ceară capul lui IOAN BOTEZĂTORUL drept răsplată. Trupul lui Ioan Botezătorul ar fi fost dus de susținătorii săi în localitatea Sebastia (azi în Cisiordnia), unde ar fi fost îngropat. Împăratul roman anticreștin Iulian Apostatul (360-363) ar fi ars rămășițele lui Ioan Botezătorul, împrăștiindu-i cenușa. Capul ar fi fost salvat și dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol, de unde a fost dus în provincia Poitou (Franţa) de către regele francon Pippin al III-lea (715-768). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braț și un deget.

Iată de ce sărbătorile închinate SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL includ, totodată, zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie/excepție făcută acestuia, întrucât sfinții și martirii sunt comemorați în ziua morții lor, ca zi a nașterii în Împărăția Cerurilor) şi tăierea capului (29 august).

*

În ziua marelui praznic închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, de secole, se păstrează unele tradiţii:

La biserică se sfinţesc bucate şi vin alb. La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan. În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan… În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat… La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate” din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar la petrecere nu se consumă băuturi alcoolice. Totodată, femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet… Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate… În ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli; în căminele în care membrii familiei nu se bucură în ziua praznicului, va domina tristeţea până la sfârşitul anului… În unele regiuni, Sfântul Ion este numit „ocrotitorul pruncilor”, deoarece acesta îi apără pe copii de rele şi are grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi… În ziua acestui praznic, pe 7 ianuarie, mai ales în mediul rural, există obiceiul de a se organiza „o masă a moaşei” satului. Aceasta colindă pe la „nepoate”, la mamele care au fost ajutate să nască, şi sunt invitate la petrecere. Fiecare femeie aduce moaşei câte un plocon, iar moaşa rupe dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă şi împarte câte o bucată fiecărei femei. În funcţie de formă şi de mărime, bucata primită prevesteşte dacă femeia care primeşte bucata de colac va mai avea sau nu va mai avea copii, dacă va avea fete sau băieţi…

*

Dacă slujitorii bisericii îl cinstesc pe Ioan Botezătorul ca pe cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria, iar iconografia ortodoxă îl reprezintă în icoana numită Deisis, rugându-se împreună cu ea, ca mijlocitori pentru păcatele oamenilor,

conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, aproape 400.000 dintre românce se numesc Ioana, aproximativ 150.000 – Ionela, peste 20.000 – Ionica, mai mult de 10.000 – Nela. Se numesc Ioan peste 500.000 dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica astăzi, 7 ianuarie. Depăşesc cifra de 400.000 cei care au prenumele Ion, 300.000 pe cel de Ionuţ. Li se adaugă aproximativ 150.000 de români care se numesc Ionel şi peste 20.000 cu prenumele Nelu…

Le dorim Mulţi Ani Fericiţi!