(INTERVIU) Prof.univ. dr. Mircea Onofriescu: „Programul de screening (n.r.- la cancerul de col) nu se desfăşoară în condiţii adecvate” Situaţia de la Cuza Vodă în 2014 – Numărul femeilor testate pentru depistarea cancerului de col uterin, la 11% din așteptări

Publicat de Lucian Bălănuţă, 19 octombrie 2014, 16:45

Cancerul de col uterin ucide din ce în ce mai multe femei din România. Țara noastră se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de decese cauzate de această boală. Statisticile sunt îngrijorătoare și în privința cancerului de sân. Nu foarte mulți știu că la Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași există un departament de onco-genetică unde se pot face teste pentru a depista gradul de predispoziție pentru cancerul mamar.

Profesorul universitar doctor Mircea Onofriescu, medic primar în obstetrică şi ginecologie și manager al Maternităţii „Cuza Vodă” din Iaşi, a vorbit, într-un interviu acordat colegei noastre, Andreea Mânzat Daraban, despre profilaxia și incidența cancerului de col uterin și a cancerului mamar.

AMD: Domnule profesor, bine aţi revenit la Radio Iaşi şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia.

MO: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie şi de fiecare dată voi veni cu plăcere pentru că este foarte important să diseminăm informaţiile legate de diferite patologii, legate de noţiuni de educaţie sanitară.

AMD: Intrăm direct în subiect. Cancerul de col uterin este principala cauză de deces în rândul româncelor cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani. Statistici îngrijorătoare datele organizaţiilor mondiale a sănătăţii arată că România se află pe primul loc în Europa ca rată mortalităţii provocată de această boală, riscul fiind de trei ori mai mare la noi în ţară faţă de media europeană. Potrivit statisticilor de specialitate, în fiecare zi, nouă românce sunt diagnosticate de cancer de col uterin, de 16 ori mai multe decât media europeană. Cifrele mai arată că această boală ucide 6 românce, de 4 ori mai mult decât în Europa. Iată aşadar o realitate tragică. Domnule profesor, care sunt principalele cauze ce pot conduce la apariţia cancerului de col uterin?

„Există foarte multe infecţii de HPV care se vindecă. Capacitatea de apărare a organismului este în stare să învingă o infecţie cu virus HPV cu risc oncogenic crescut.”
MO: Sunt multe cauze care sunt luate în discuţie şi bineînţeles în ultima perioadă s-a discutat foarte mult de această infecţie cu HPV. Este un virus care a fost dovedit că este incriminat de producerea acestei neoplazii, reprezintă un termen care sperie foarte multe femei în ziua de astăzi pentru că există o complexitate deosebită acestui tip de infecţie, există numeroase tipuri de HPV. Sunt două dintre ele HPV 16 şi 18 care au într-o proporţie covârşitoare rol în apariţia acestei leziuni, dar pacientele şi ascultătoarele dumneavoastră trebuie să înţeleagă că nu este o tragedie dacă ai această infecţie cu HPV.

AMD: Nu-i musai să fie cancer.

MO: Bineînţeles. Evoluţia este de douăzeci de ani între obţinerea unei infecţii cu HPV cu risc oncogen şi cu diagnostic ulterior de cancer. Există foarte multe infecţii de HPV care se vindecă. Capacitatea de apărare a organismului este în stare să învingă o infecţie cu virus HPV cu risc oncogenic crescut. Valoarea acestei determinări, diagnosticul exact se face prin nişte texte genetice. Aceste tehnici genetice, este adevărat, nu sunt chiar foarte ieftine. Una dintre marile greşeli care se face, este că se recoltează testul Papanicolau, Babeş Papanicolau cum spunem noi, inclusiv în condiţii de existentă a unor infecţii genitale. Întotdeauna existenţa unor infecţii determină modificări celulare care sugerează pentru medicul anatomo – patolog care examinează nişte celule de pe nişte lamele că există o posibilă infecţie cu HPV. Dar siguranţa o dă o determinare genetică. Deci nu este un motiv foarte mare de alarmă faptul că la pap test medicul anatomo – patolog relevă nişte celule care să sugereze infecţia cu HPV. Este foarte important să se trateze infecţiile cu HPV şi după tratamentul pentru acestor infecţii, repetarea testului Papanicolau şi procedurile şi protocoalele ulterioare care se pot face.

AMD: Aşadar, infecţia cu HPV, una dintre cauze. Alte cauze.

MO: Bolile sexuale transmisibile şi faptul că foarte multe dintre aceste infecţii sunt dobândite în adolescenţă şi nu sunt tratate corect. Este problema aceasta a debutului precoce a vieţii sexuale, a renunţării la prezervative, problema partenerilor multipli… Sunt nişte probleme care ţin de educaţia sexuală şi educaţia sanitară care ar trebui mult mai mult făcută în şcoli. Sunt multe persoane care neglijează tratamentul corect a acestor infecţii genitale joase, dar bineînţeles că trebuie să ţinem cont şi de existenţa naşterilor, existenţa chiuretajelor multiple pentru că toate aceste procese şi aceste manevre, practic determină nişte leziuni şi o fragilizare a zonelor de ţesut la nivelul colului uterin. Lucrurile sunt foarte simple, trebuie făcute controale periodice şi trebuie făcut testul Babeş Papanicolau periodic.

AMD: Se spune că această boală are o rată a supravieţuirii de sută la sută dacă este depistată în faze incipiente. Aşadar, profilaxia – cea mai bună metodă de apărare împotriva cancerului de col uterin, şi, vorbeaţi despre testul Papanicolau.

MO: Babeş Papanicolau pentru că vreau să amintesc şi numele lui Babeş pentru că a fost un român care a fost cel care a lansat această tehnică de screening citologic. Practic se recoltează nişte celule de la nivelul colului uterin, este foarte important să se respecte nişte intervale de timp faţă de o examinare genitală anterioară, faţă de un contact sexual. Sunt nişte reguli care trebuie respectate, este o manevră nedureroasă, colul este o structură accesibilă vizual. Există o clasificare veche, Babeş Papanicolau care discuta de 5 clase, bineînţeles clasa a 5-a fiind practic situaţia în care se descoperă celule maligne, deci este cancer. Testul Babeş Papanicolau toată lumea trebuie să înţeleagă că nu este testul de diagnostic, este un test de screening. Diagnosticul este făcut dacă se recoltează biopsie de la nivelul colului.

AMD: Dacă testul Babeş Papanicolau iese prost, atunci se merge mai departe.

MO: Se merge mai departe şi sunt două metode pe care toată lumea ar trebui să le ştie şi să le cunoască. Primul lucru este colposcopia în care se realizează o vizualizare modificată a colului uterin şi se aplică nişte soluţii la nivelul colului uterin pentru a vedea exact unde sunt modificările şi de acolo dacă există nişte modificări semnificative se recoltează biopsia de col. Prin biopsie de col se stabileşte practic acest diagnostic. Sfatul este control genital periodic. Recurgerea la acest program naţional de screening pentru că în momentul de faţă este funcţional şi toate femeile între 25 şi 64 de ani beneficiază cu un ritm adecvat în funcţie de vârstă de recoltări gratuite.

AMD: Apropo de acest program naţional, cum se derulează el? Sunteţi mulţumit? Medicii de familie trimit către specialişti, pacientele?

MO: Maternitatea „Cuza Vodă” alături de alte spitale şi cabinete sunt oficial încadrate în acest program de screening şi concluzia mea este că acest program de screening nu se desfăşoară în nişte condiţii adecvate şi este fenomenal de important pentru că ţările din vestul Europei care au introdus aceste programe de screening de 30 de ani, au constatat o scădere extraordinară a incidenţei şi a rezultatelor asupra vieţuirii din punctul de vedere a cancerului de col uterin. Am adus în emisiunea dumneavoastră date care din fericire sunt foarte proaste. Situaţia de la Cuza Vodă: număr de femei testate în anul 2012 – 740; număr de femei testate în anul 2013 – 3780, deci din momentul când în 2013, când s-a discutat mult mai mult, s-au înscris medicii de familie, numărul de femei testate în 2014 – 787. Deci în 9 luni, în trimestrul 3 din 2014 – numai 299 de femei. Cifra cea mai şocantă, este numărul estimat de femei pentru testare în 2014 pentru Cuza Vodă – 7000, şi, din 7000 au fost în primele trei trimestre 787, deci cât o să mai putem noi face.

AMD: De ce credeţi că s-a ajuns în această situaţie? Cine este de vină?

MO: Părerea mea că de vină, din nefericire până la urmă sunt medicii care au în supraveghere aceste cazuri. Dar medicii de familie nu pot să fie încriminaţi în totalitate pentru că există o mobilitate foarte mare a femeilor. Sunt zeci de femei din comunele Iaşului care lucrează în Spania, Italia… Normal mi se pare ca fiecare medic de familie să aibă o evidenţă cât se poate de strictă din acest punct de vedere. O altă deficienţă majoră este aceasta, că, femeile, ele nu înţeleg că au gratuitate, beneficiază de acest lucru că trebuie să se ducă la medicul de familie, ele să ceară.

AMD: Vorbeam despre infecţia cu HPV ceva mai devreme. Vaccinul împotriva HPV este eficient? A fost şi o întreagă dezbatere atunci când acesta s-a introdus în şcoli la un moment dat.

„Femeile trebuie să-şi autoexamineze sânii şi din nefericire există pentru foarte multe femei nişte reţineri din acest punct de vedere”

MO: Există şi nu a fost bine mediatizat, a fost o întreagă problemă. Există în continuare o dispută la nivel internaţional şi la nivel de societăţi specializate care analizează evoluţia acestui lucru. Aşa cum se face vaccinare împotriva rubeolei, rujeolei, există o modalitate de a învinge infecţia. Problema este că numărul şi cantitatea de anticorpi care se formează în organismul respectiv trebuie să reziste la nivel foarte ridicat o perioadă foarte lungă de timp, iar pentru vaccinul de HPV s-a constatat că această cantitate de anticorpi scade pe măsura înaintării în timp. Şi aici sunt discuţiile în momentul de faţă dacă este nevoie sau nu este nevoie să se facă un apel. Părerea mea este că vaccinarea trebuie făcută, trebuie făcută în special la persoanele tinere a cărui debut de viaţă sexuală este precoce. Eu sunt un susţinător a acestei vaccinări, a vaccinărilor în general cu HPV în particular.

AMD: Un alt tip de cancer care face ravagii în ţara noastră, este cancerul de sân. Statisticile şi aici sunt cumplite. În fiecare an aproximativ 6000 de femei se îmbolnăvesc de cancer la sân şi peste jumătate pierd această bătălie, cauza principală fiind diagnosticarea bolii în stadiu avansat. 1 octombrie a fost de altfel şi Ziua Internaţională de Luptă a Cancerului de Sân. Domnule profesor, ce trebuie să facă o femeie pentru a depista din timp această boală?

MO: Este foarte simplu. Femeile trebuie să-şi autoexamineze sânii şi din nefericire există pentru foarte multe femei nişte reţineri din acest punct de vedere, un alt element care este foarte important este examinarea sânilor la consulturile medicale periodice care se fac. Calitatea ecografelor în momentul de faţă este mult mai bună, sondele sunt de o calitate excepţională şi se pot obţine imagini de o foarte mare claritate a unor dimensiuni care sunt de ordinul milimetrilor. Se poate constata o modificare de structură a glandei mamare, dar trebuie să amintim, înainte de ecografie – mamografia, pentru că ea este considerată până la urmă gold standardul şi ne întoarcem la programele naţionale. Există programe naţionale de screening pentru cancerul mamar şi există femei care beneficiază de o mamografie la un interval de timp pentru a aprecia existenţa sau nu a unei patologii. În general neoplasmele se manifestă prin existenţa unor formaţiuni tumorale care pot să aibă mici şi mici de calcificări, există nişte criterii mamografice, criterii ecografice care sunt foarte bine cunoscute din acest punct de vedere şi mamografic se constată existenţa unei modificări.

AMD: La cât timp ar trebui să vină o femeie la un control astfel încât să fie sigură că depistează boala într-un stadiu incipient?

MO: Ar fi bine să vină o dată pe an. La 40 de ani se spune că e bine să facă o mamografie de control, unele, asociaţii internaţionale, naţionale, recomandă de la 45 de ani.

AMD: Mai devreme de 40 nu este recomandat?

MO: Mai devreme de 40 este recomandat numai în situaţia în care din punct de vedere clinic există nişte modificări.

AMD: Sau dacă există în familie poate, cazuri?

MO: Un alt subiect deosebit de interesant sunt forme de cancer în care este clar mecanismul genetic şi sunt două gene care s-au evidenţiat deja şi care sunt găsite mult mai frecvent la femeile care au risc crescut pentru cancerul mamar, se numesc BRCA 1 şi BRCA 2 şi aţi comunicat şi dumneavoastră şi mai amintim încă o dată, există în momentul de faţă în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie un compartiment de Oncogenetică şi pacientele care au mame, surori care au cancer de sân, deci care au o anamneză semnificativă din acest punct de vedere, pot să beneficieze de acest program şi a vedea dacă şi ele sunt deţinătoarele acestor tipuri de gene. Şi în situaţia care sunt predispuse, riscul lor de a face cancer la sân este mult mai mare.

AMD: Bun.

MO: Sunt nişte analize foarte costisitoare, dar la pacientele care au antecedente certe, pentru că trebuie să vii cu o documentaţie medicală că mama ta a suferit de cancer de sân sau sora ta a suferit de cancer de sân şi în situaţia acestor femei care au antecedente în familie, practic aceste testări se fac gratuit.

AMD: Se fac gratuit…

MO: Se fac gratuit.

AMD: La Universitatea de Medicină şi Farmacie.

MO: Este un compartiment de oncogenetică, sunt medici care lucrează şi la Institutul Regional Oncologic, este un compartiment.

AMD: Cui trebuie să se adreseze o persoană interesată? Unde ar trebui să se adreseze pentru a începe un astfel de demers.

MO: Ar trebui să se adreseze compartimentului de epidemiologie din cadrul Facultăţii de Medicină, doamnei profesor Azoicăi şi va urma calea firească şi discuţiile fireşti privind identificarea exactă a necesităţii sau a posibilităţii de a efectua aceste determinări. A fost acel caz mediatizat a acelei vedete care şi-a extirpat ambii sâni (AMD: – Angelina Jolie) pentru că ea a fost şi a făcut foarte mare publicitate pentru această modalitate de diagnostic, modalitate de prevenţie. Bineînţeles, este o intervenţie şi o atitudine până la urmă extremă, pentru că operaţia aceasta nu este acceptată de foarte multe femei şi nici eu nu o recomand decât în condiţiile unei existenţe de modificări la nivelul sânilor.

AMD: Doar preventiv, aşa cum a făcut-o ea este puţin exagerat.

MO: Este puţin exagerat, este o opinie pro şi contra, dar sunt persoane care îşi pot permite în mediul privat să apeleze la tot felul de intervenţii din acestea chirurgicale sub formă de reconstrucţie şi sunt femei care sunt predispuse la cancerul de sân şi femeile trebuie să ţină cont că toate femeile care nu au alăptat sau care nu au copii, pentru că alăptatul în existenţa unor sarcini sunt factori protectori în acest caz.

AMD: Profilaxie se face prin alăptarea copilului.

MO: Alăptând copilul există femei care cunoscând situaţia din maternitate nu au posibilitatea să alăpteze, ele nu trebuie privite ca o tragedie pentru că organismul lor aşa a reacţionat după o naştere. Se întâmplă şi aceste situaţii, dar recomandarea este ca femeile după naştere să alăpteze cât mai mult pentru că este clar, toate aceste femei care alăptează şi care nasc copii mai mulţi au şansa de a face mai puţin cancer de sân. Acum, obezitatea este un factor de risc pentru cancerul de sân, aşa cum intervenţiile chirurgicale, existenţa unor tumori benigne la nivelul sânilor reprezintă nişte factori.

AMD: Un simplu nodul la sân ar trebui să îngrijoreze o femeie sau poate un singur nodul să constituie cancer?

MO: Un simplu nodul din nefericire poate să constituie cancer. Răspunsul este DA, dar acest nodul trebuie analizat din punct de vedere clinic, trebuie analizat din punct de vedere ecografic, mamografic şi există fibroadenoame mamare, există chisturi mamare şi există o patologie beningnă care nu necesită intervenţii chirurgicale şi trebuie urmărit conform unor protocoale. Este o boală care din nefericire în continuare şi în România seceră foarte multe vieţi, este o neoplazie care frecvent se găseşte la persoanele de sex feminin, dar şi ea este o afecţiune care diagnosticată la timp şi tratată este vindecabilă. Un semnal de alarmă este că atât cancerul de col cât şi cancerul mamar se constată la vârste tot mai tinere. Participarea la programele naţionale de screening, examinările periodice, examinarea sânilor sunt nişte condiţii obligatorii pentru a se scădea incidenţa acestor neoplazii pentru a obţine nişte rezultate şi nişte vindecări care sunt spectaculoase şi de cele mai multe ori se înregistrează.

AMD: Iată aşadar concluzia acestei discuţii domnule profesor. Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi revenit la Radio Iaşi şi vă mulţumesc încă o dată pentru amabilitate.

(FOTO sinevo.ro)

Interviu realizat de Andreea Mânzat Daraban.

Tehnoredactare: Andreea Drîlea