Lansare de carte la Iaşi: Stelian Dumistrăcel, „Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunile”

Publicat de nicolaetomescu, 28 februarie 2018, 11:22

Joi, 1 martie 2018, începînd cu ora 17:00, la Librăria „Orest Tafrali” din Iaşi (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A, parter), este lansat volumului Cuvintele, încotro? Lingvistică pentru toate televiziunile, apărut (de curând) la Editura „Polirom”, în colecţia „Media. Studii şi eseuri”.

Invitaţi, alături de autor:

Dr. Gabriela Haja, CP I, şefa Departamentului de lexicologie al Institutului „A. Philippide”, Iaşi
prof. univ. dr. Bogdan Creţu, directorul Institutului „A. Philippide”, Iaşi
conf. univ. dr. Ioan Milică, şeful Catedrei de limba română şi lingvistică generală, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Moderator: Andrei Giurgia

„Profesorul Stelian Dumistrăcel este un mare lingvist care şi-a asumat, parcă dintotdeauna, rolul de reper moral şi profesional, pe care şi-l exercită cu umor şi bunăvoinţă, amuzîndu-se, ca orice erudit, în faţa diversităţii ideilor şi a spectacolului lingvistic actual, pe care le priveşte cu o neobosită curiozitate. Lingvistica românească – conectată la cea internaţională –şi-a consolidat prin scrierile şi cercetările Domniei Sale tradiţia de întemeiere teoretică şi de cunoaştere aplicată a tezaurului limbii, în toate formele şi registrele sale – vechi, regionale, populare şi literare. Domnul Stelian Dumistrăcel a realizat o excepţională operă de cercetare în dialectologie, fonetică, lexicologie şi lexicografie, terminologie, etimologie, romanistică, istoria limbii literare şi a ideilor culturale, demonstrînd o permanentă deschidere către cele mai noi direcţii în stilistică, etnolingvistică, sociolingvistică şi pragmatică. Ne-a dovedit, de atîtea ori, că tradiţia retoricii clasice e cea mai solidă cale de interpretare a ludicului în limbaj. A descris fenomenul fascinant al tabuizării şi al agresării numelor. A detectat încărcătura culturală a cuvintelor vechi şi populare şi a reconstituit detectivistic istoria expresiilor adesea obscure. A fixat cu precizie specificul discursului publicistic. A descris funcţionarea curentă a intertextualităţii, prin formula «discursului repetat», în care e cuprinsă o caracteristică fundamentală a limbajului uman. Rigoarea sa absolută se împleteşte fericit cu spiritul de fineţe, cu relativizarea inteligentă, sub semnul nuanţelor şi al permanentei interogaţii. Aşa cum ne-o prezintă Domnia Sa de fiecare dată, cercetarea lingvistică e profundă, severă, migăloasă – dar şi ingenioasă, sclipitoare şi spectaculoasă”. (Rodica Zafiu)

Stelian Dumistrăcel (n. 19 august 1937, Zvoriştea, Suceava) este, din 1958, cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Filialei Iaşi a Academiei Române. De la înfiinţarea (în 1996) a Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, susţine ca profesor cursuri de limba română (fonetică, gramatică, vocabular) şi de stilistică şi retorică, din perspectiva pragmaticii comunicării. A mai publicat, în domeniile sociolingvisticii, pragmaticii şi discursului public: Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne (1978, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române (1993), Eugen Coşeriu: Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică (editor, 1994), Sate dispărute – sate ameninţate (1995, Premiul pentru cercetare al revistei Cronica), Ancheta dialectală ca formă de comunicare (în colaborare, 1997), Pînă-n pînzele albe. Expresii româneşti. Biografii – motivaţii (ediţia întîi, 1997; ediţia a doua, 2001), Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comuniunii fatice prin mass-media (2006), Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii (ediţia întîi, 1980; ediţia a doua, 2011). În 2017, Asociaţia Studenţilor Jurnalişti din Iaşi i-a dedicat Împotriva derivei. Volum omagial Stelian Dumistrăcel 80. Cu 30 de scrisori ale omagiatului către revista „Timpul” (Editura Adenium).