Mănăstirea Sucevița (video și audio)
Publicat de nicolaetomescu, 21 decembrie 2017, 12:41 / actualizat: 21 decembrie 2017, 16:07
film documentar realizat de Nicolae Tomescu (inclusiv foto); operator imagine: Andrei Scribleac (filmări 2012);
montaj video: Bogdan Zlei
Conform tradiției[1], o bisericuță din lemn și o schivnicie luau ființă, la începutul veacului al XVI-lea, pe valea râului Sucevița. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. De fapt, ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581 și 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă[2]…
Edificiul de mari proporții, construit în stilul arhitecturii moldovenești, îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică[3], la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Incinta, un patrulater[4], adăpostește clădirile chiliilor, muzeul, biserica…
Biserica Mănăstirii Sucevița[5] se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): altar, naos, gropniță, pronaos și pridvor închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular – influență a arhitecturii din Țara Românească. Pictura bisericii[6], de o mare valoare artistică, ilustrează textele biblice din Vechiul și Noul Testament. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară[7] și pictura exterioară[8] a bisericii de la Mănăstirea Sucevița sunt dominate de teme iconografice tradiționale[9]…
[1] Elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, ar spune că… puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581…
[2] Mari boieri, cărturari, personalități bisericești, voievozi ai Moldovei și Țării Românești în secolele XVI-XVII… Monumentul este o ctitorie comună a familiei Movileștilor. Oficial, ctitorii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți și, mai târziu, mitropolit al țării, Ieremia Movilă, fratele său Simion Movilă (domni ai Moldovei)…
[3] Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată…
[4] Având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și un turn de poartă, cu paraclis, peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei), se păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri…
[5] Biserica cu hramul Învierea Domnului este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, Mănăstirea Sucevița a fost, totodată, inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO…
[6] Pictura murală, executată, între anii 1595-1596, de iconografii Ioan Zugravul și fratele său Sofronie Zugravul, este bine conservată până în prezent…
[7] Precum ciclul „Patimilor” în naos, portretele votive ale lui Teodosie Barnovschi, Gheorghe Movilă și Ieremia Movila cu toată familia sa, „Viața lui Moise” în gropniță, viețile sfinților Nicolae și Gheorghe în pronaos, „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava” în pridvorul închis…
[8] Prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe latura de sud. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția Scara Raiului, inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer…
[9] Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc…
Maica Tatiana, stareța Mănăstirii Sucevița (înregistrare și montaj: Nicolae Tomescu)
