Melodia zilei: „Mi-am făcut bundiță nouă” (Angela Moldovan)…

Publicat de nicolaetomescu, 19 octombrie 2017, 09:39

Radio România Regional vă prezintă proiectul „Eu aleg România – 100 de melodii ale românilor”… 100 de melodii care au rămas în inimile noastre, din generație în generație, cu interpretări de excepție…

Angela Moldovan – născută la 19 septembrie 1927, în Chișinău –, a crescut în România[1] (de la vârsta de un an)…

A jucat în filme[2], i-a cunoscut pe Tom Jones și Mireille Mathieu, a cântat pentru Regina Marii Britanii și pentru regele Marocului, dar, cel mai important aspect privește recunoașterea faptului că rămâne o mare voce a muzicii populare, repertoriul ei[3] fiind fredonat și astăzi…

Nu s-a aşteptat ca „Mi-am făcut bundiță nouă”, născută întâmplător, să devină atât de iubită şi de cunoscută… În Bucovina, Angela Moldovan a văzut, în vitrina unei cooperative, o bundiţă foarte frumoasă şi s-a îndrăgostit de ea. A vrut să o cumpere, vânzătorii i-au spus că trebuie dată în lucru la un meșteșugar, a comandat-o, ardea de nerăbdare să o primească, o visa şi… pentru a trece timpul, până să intre în posesia bundiței, s-a gândit să cânte. Și-a amintit că avea multe culegeri din Bucovina, printre care o melodie cu numele „Mi-am făcut cămeşă nouă”. A schimbat „cămeşa” cu „bundiţă”, dar cunoaștea regula: nu este indicat să umbli în creaţia populară  (de-a lungul anilor, intervin oameni care nu au talent, adaugă versuri de la ei, mai sunt unele care nu ar trebui interpretate; ai dreptul să piepteni, cu mare grijă, textele, dar nu să faci versuri despre viaţa ta personală). Imitaţia nu are nicio valoare, Angela Moldovan nu a imitat[4]… „Bundiţa” Angelei Moldovan, pe care a cântat-o cu atâta drag şi de care s-a bucurat aproape întreaga ei viață, a fost primită de public cu braţele deschise[5]. „Cea mai frumoasă izbândă a mea este o piesă a costumului popular (la care ţin mult). Publicul mă ştie în felul acesta şi oricât aş vrea să scap, la orice spectacol, dacă nu cânt şi «Bundiţa», nu se poate”, povestea Angela Moldovan – înaintea „marii treceri” (13 octombrie 2013)…

„Eu aleg România – 100 de melodii ale românilor”… amintiri ale frumuseții din epoci diferite, valori care pot fi promovate prioritar, întrucât dispun de datele unei identităţi spirituale…

[1] În Târgu-Mureş, după care la Timişoara şi Suceava… A absolvit un liceu din Suceava, apoi Conservatorul din Cluj (s-a înscris, mai întâi, la Facultatea de Litere). „Mă gândeam că voi ajunge profesor şi voi avea pâinea asigurată. În paralel, m-am înscris şi la Conservator. Intrasem şi în corul Operei, ca să mai câştig un ban. După un an în cor, am câştigat un concurs pentru un post de solistă şi am început să cânt în diferite spectacole. Am rămas la Operă. Între timp, m-am căsătorit cu Victor Moldovan. Era în 1952(…)” (interviu „Jurnalul naţional”). A cântat, patru ani, la Opera din Cluj, apoi a venit în Bucureşti, cooptată fiind în ansamblurile „Barbu Lăutaru” și „Ciocârlia”…

[2] „Veronica” (1972), „Veronica se întoarce” (1973), „Saltimbancii” (1981)…

[3] Repertoriul Angelei Moldovan era alcătuit, în mare măsură, din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei. Melodiile „La oglindă” (pe versuri de George Coşbuc) şi „Mi-am facut bundiţă nouă” sunt cele mai cunoscute din repertoriul său, dar publicul a apreciat-o inclusiv pentru cântece populare precum „Asta-i sârba mărunţică” sau „Fata neichii”…

[4] Românii au avut și au teme generoase, valabile pentru toată societatea sufletului. Sunt reacţii ciudate în sală şi oamenii care nu au educaţie încep să admire acest soi de folclor care nu este autentic. Eu m-am străduit toată viaţa să nu imit pe nimeni, să nu fiu o a doua Măria Tănase sau Măria Lătăreţu sau mai ştiu ce modele. A fost o modă la noi asta şi poate mai este şi acum. (Angela Moldovan)

[5] Angela Moldovan a întreprins numeroase turnee prin S.U.A.; la unul dintre acestea, primea un telefon de la impresar (i s-a cerut să meargă, neapărat, cu bundiţa, dar era vară şi interpreta nu mai dorea să-și complice existența; până la urmă, a purtat-o)…